sâmbătă, 29 octombrie 2011

LuNa AmaRă de azi

poate nici nu a fost atât de amară...

poate că îmi place cum îmi miroase părul a fum. poate că îmi place un profil peste care se revarsă o şuviţă creaţă, în lumina palidă, ştearsă, înfumurată...poate că îmi place cum fiecare picătură de tărie se îmbată alunecându-mi prin venele adormite, poate că îmi place cum lângă mine cineva miroase a proaspăt, probabil mama lui are un detergent bun. poate că îmi place cum nimeni nu plânge dar totuşi majoritatea lăcrimează. poate că îmi placi, sau o dată la o mie de ani se întâmplă să mă plac chiar şi eu pe mine. poate noiembrie e o lună veselă. poate Alifantis e un fericit. poate nici tristeţea nu mai e tristeţe, ci doar o formă de a ne da mari. poate că fericirea nu e aşa un mare was is das. poate că noi suntem doar noi şi filmul nostru e fără happy end. poate că nu pot să vorbesc, doar să şoptesc...poate că azi a fost mai frumos, poate că noi, da, noi, suntem doar o secvenţă dintr-un film. poate că lumea nu se termină într-un zâmbet, nici nu începe într-o privire. poate că tot ce visez, e doar un vis şi luna se stinge după ce adorm...


poate că de multe ori crezi că vreau să dispar, dar ce vreau cu adevărat e să fiu găsită...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu