vineri, 29 iulie 2011

bleu

uneori lumina cade perfect. atinge unghiurile întunecate cu o blândeţe plăcută ochiului. uneori firele de praf de pe mobila sclipesc ca nişte buburuze mici de argint. uneori domneşte o linişte care te face să stai un minut. să uiţi că te grăbeşti. doar să stai înţepenit într-o nişă de timp. ca o statuie din parcul părăsit. şi apoi ceva rupe tăcerea... un gând se loveşte violent de un altul. razele alunecă de pe buburuzele de argint. argintul se transformă în praf. timpul se deschide în faţa mea cu un ticăit de minute grăbite.

îmi plac momentele astea. e o singurătate plăcută. atunci văd, atunci aud, atunci simt şi atunci tac. atunci mă gândesc la fericire ca la ceva uşor de atins...

dacă ar fi să dau o culoare fiecărei zile azi ar fi bleu...marea, seninul şi ochii de înger. şi iarba de azi e albastră. îmi place că nu-ţi mai disting ochii.
şi îmi amintesc de Modigliani

"atunci când îţi voi cunoaşte sufletul, îţi voi picta ochii"


ps: e ora 16, deja. şi mi-am dat seama de ce ziua de azi e bleu. pentru ca mi-e foame. şi aş mânca un Gordon Bleu. de-aia!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu