joi, 27 ianuarie 2011

viaţa ca o varză

viaţa este o varză şi eu sunt râma din ea. cu fiecare clipă care trece mă afund tot mai adânc. frunze peste frunze, alte râme, căcaţi de râme. şi înot, şi sper, şi mă afund. cât sunt frunze e moale şi uşor dar cum se apropie miezul devine tot mai greu. muncă multă, efort, heirup...
sunt sigură că în miez stă pitit un diamant. sunt sigură că în miez totul se luminează. văd, găsesc, înţeleg. în sfârşit ajung să îmi iubesc viaţa de râmă. ajung să mă iubesc şi punct.

pentru că am ajuns să cred datorită întâmplărilor de până acum, datorită oamenilor de care m-am ciocnit, datorită unei pânze de păianjen care se ţese în jurul fiecăruia din noi, am ajuns să cred că mă caut pe mine. caut să mă iubesc aşa cum pot să percep iubirea ca TOT.

în fiecare an care începe, caut un cuvânt pe care să-l arunc în faţă şi să încerc să-mi croiesc drum pe urmele lăsate de el. cuvântul de anul acesta e "egoism". l-am folosit, l-am aruncat, m-am mândrit că eu am un cuvânt, că eu voi fi egoistă, că vreau să fiu egoistă în 2011. dar nu am explicat de ce? egoismul e o stare negativă, loveşte în cei din jur, te poate înstrăina, te poate urâţi, te poate închide într-o singurătate neagră şi rece. dar mai e un altfel de egoism. egoismul faţă de propria persoană. pentru celălat din mine, pentru cealaltă faţă a mea, voi fi egoistă. îmi voi lăsa eul în pace, îi voi da tot ce are nevoie pentru ca liniştea cea după care tânjim toţi să se lase peste sufletul meu. egoismul acesta nu e negativ, nu face rău nimănui, el te ajută să poţi săpa spre miez. şi e atât de scurtă viaţa asta şi sunt atât de multe întrebări încât uneori îţi vine să zâmbeşti doar, să te aşezi undeva şi să taci...
vremea zbaterilor a trecut. vremea râsului isteric a trecut. vremea fiorilor şi agoniilor a trecut. vremea de ce-urilor a trecut. şi nu sunt tristă deloc. dimpotrivă. mi-s tot mai mari ochii şi zâmbetul mai larg, pentru că nimic nu e întâmplător. nici drumul, nici ţinta, nici varza, nici râma :)

2 comentarii:

  1. O rama egoista care se asteapta sa se loveasca de taria miezului vietii in care se invarte...mmm. Ceva e putred. Sa fie varza, sa fie rama si ea sa nu stie, sa fie cel care citeste?
    Faptul ca ti-ai propus anul asta sa te intorci in propria matca, nu cred ca e egoism. Ai nevoie doar de o mica revelatie si mintea ta va reveni la de ce-uri, la intelegere si compasiune, la iubire si iertare( mai ales la cea de sine) la prietenie si la resemnare.
    Pana atunci insa mai am de citit multe pe aici.... :D
    derbedeu

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu puteai găsi şi tu o legumă mai aerată? Un gogoşar, un Kapia, ceva?
    Eu când citesc mă transpun, iar din varza ta am ieşit asudată şi gâfâind, claustrofobă fiind =))

    RăspundețiȘtergere