duminică, 5 decembrie 2010

sâmbătă

amintiri din epoca de aur:

aurora
pepsi familial
gumela
creveţi
parizer apos
unt şi mai apos
pâine neagră la cartelă
lapte în sticle de lapte cu capac de staniol
conservă de oase de peşte în apă
marmeladă
guş
şapte pietre
ţări-oraşe
elastic
seringi de sticlă
cutii de metal de sterilizat seringi de sticlă
"nici o masă fără peşte"
rumba
işler
fructo
nimic
omagiu
cordeluţe
comandant de detaşament
scânteia
corina chiriac şi mirabela dauer
album duminical
întuneric
frig
frică
şoapte
europa liberă
pereţi cu urechi
vecini curioşi
nea nicu de la partid
ceapeu
cules de sfeclă
soljeniţîn
ocnaşi
egalitate
uniformă

cumpăram beculeţe de pus pe geam, instalaţii de pom de Crăciun, culori, globuri, beteală, podoabe. culori. când cumperi atâta culoare nu poţi să descrii întunericul decât povestind bucăţi trăite, fărâme de timp smulse din copilărie, imagini cenuşii, spălăcite. a fost odată când în loc de Kinder mâncam marmeladă, când vedeam caşcaval doar la televizor, când Moş Gerilă ne aducea câte un măr şi un biscuite Bucovina, când viaţa gonea în vagoane de tren mucede şi reci, când timpul se aduna în epoci de aur, când lumina era doar un bec gălbui de pe casa scării, când până şi visele erau palide şi şterse ca lolek şi bolek în imagini cu purici, când luna se număra în cartele de pâine, când toamna asuda la cules de sfeclă iar zăpada se murdărea de roţile maşinilor cu soţ o duminică şi a celor fără soţ cealaltă duminică. nimic nu se compară cu ce e acum. lumină, belşug, ţâşpe feluri de ciocolăţi şi salamuri, creveţi şi fructe de mare, arahide, fistic, banane, inele vaginale, săpunuri, apă de gură, sare de mare, tzatziki, ulei de palmier, beri de diverse arome, porci, pui, curcani, soia, feta, mozzarele, camemberturi, măsline, cărţi, audiobookuri, dvd-uri, blu-ray-uri, plasme, laptopuri, zâne, dive, cereale integrale, gemuri dietetice, ice coffe, tequila, tampoane cu aripioare, obeuri, colanţi anticelulitici, milka, moşi crăciuni la tot pasul, îngeri, beteală. o lume ghiftuită. o gură deschisă larg, o gaură în care se îndeasă tot belşugul, un hău. de fapt acelaşi gol, atunci erau bani dar nimic de cumpărat, acum sunt multe de cumpărat dar nu sunt bani. întunericul e acelaşi doar că am învăţat să nu mai avem frică.

"numai aceia ne pot înţelege, care au mâncat cu noi din acelaşi blid."

3 comentarii:

  1. Am mâncat şi eu din blidul despre care poveteşti.
    Acum, da, am înlocuit frustrările nemâncării cu un consumerism deşănţat.
    Dar Ceauşescu ar râde cu gura până la urechi s-auză că de la anul nu mai avem voie să cultivăm usturoi, că-i în rând cu_canabisul. Sau să ne vadă cum stăm în faţa vitrinei cu 50 de feluri de brânzeturi şi alegem 100 g din cea mai ieftină. Ş.a.m.d.
    Cum să faci capitalism cu comunişti?

    Deh, noi nu putem trăi decât la extreme.

    RăspundețiȘtergere
  2. Tot e mai bine acum. Poti sa scrii pe blog cand vrei, nu doar in duminicile cu sot.

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Teodora, asta cu usturoiul m-a şocat. adică de bag în mine kile de usturoi pe lângă faptul că put sunt şi euforică? bine de ştiut.

    @ neuroane, să nu mă înţelegi greşit. eu nu sunt dintre cei care pişă ochii şi se miaună cu glas nostalgic că era mai bine pe vremea... Doamne fereşte, comunismul e cea mai urâtă formă de privare de libertate, şi mie ideea uniformei şi a uniformizării individului îmi repugnă total. aş face o parodie cu ditamai merţanele şi beamveurile obligate să circule cu soţ şi fără soţ, cum s-ar mai da columbeanca fără iri pe şosele :)

    RăspundețiȘtergere