joi, 21 octombrie 2010

joi

joi. atât de repede se petrec zilele, săptămânile ca o fugă dementă. după ce? e luni, apoi vineri, apoi luni din nou. mă uitam în seara asta pe geam înainte de înserare, erau nişte culori pe cer, portocaliu, roşu, gri, galben, câte o porţiune acoperită de un nor negru, un colţ de stea licărind, o bucată de lună. frumos. era un tablou pe care încercam să-l pătrund cu privirea. ce e dincolo de noi? cum arată infinitul? suntem mici, mărunţi, cu problemele noastre, cu politica noastră de doi bani, degeaba la teveu urlă toţi descreieraţii de parcă e ultima lor ocazie să se facă auziţi, unii parcă îşi dau duhul încercând să convingă cu vorbe ceea ce n-au reuşit cu fapte, alţii îşi petrec fericirea, clipa lor, se bucură ca şi cum lumea stă pe loc pentru ei...dar degeaba. suntem atât de mărunţi, un mic nucleu de vise într-un univers infinit. ce e dincolo de noi? ce ordine, ce reguli, ce zâmbete?

şi mă enervează de mor când nu există înţelegere, când coioşii ăia de la conducere se ceartă pe un zgârci rămas din ciolan, trag de o fibră aţoasă din pula ciolanului şi nu înţeleg că degeaba se aleg cu o bucăţică de hoit că tot în gât le va sta. dar nu, ei continuă şi trag, şi trag... buei, sălbaticilor, gata, voi chiar nu vedeţi cât de penibil arătaţi tremurând aşa ca mongoloizii când văd ciucalată? suntem de toată jena. extratereştrii se pişă pe ei de râs când îl văd pe boc cum îşi dă cu stânga în dreapta şi apoi se chinuie să explice că de fapt el a crezut că a dat cu dreapta în stânga. bravo. stai jos. de fapt stai în picioare că tot aia e şi dispari.

dar mai bine privesc cerul, şi sper, şi visez, şi zâmbesc. ce-mi pasă mie? îmi pasă. şi ce folos? mi-a plăcut ce a zis Maria Vlas ieri când au eliberat-o din puşcărie: puteţi să-mi luaţi orice dar atâta timp cât pot să scriu şi să gândesc mă descurc. aşa că rupeţi voi cu dinţii ciolanu ăla împuţit, eu voi rămâne cu fluturii mei şi voi avea zâmbet, pentru că încă îmi sună telefonul şi o voce caldă mă întreabă ce fac. necondiţionat. mai am prieteni dragi. pe voi vă mai sună cineva necondiţionat? nu cred. asta e deosebirea dintre oameni şi lichele.

olio, iar am dat cu băţu-n baltă. şi balta era plină de peşti. şi băţu so rupt. în două. fuck, şi iar o rimă pentru ouă.
aaa, şi a mai fost miţipuf azi. m-am distrat pe cinste. miţipuf, auzi cuvânt. toată ziua i-am făcut pe colegi miţipufi. da miţipuf ăsta n-o ieşit din neuronul meu. ne. a meu e şifonat ce naiba! de la groparu, da măi ăla dus cu lioca. ăsta http://groparu.ro/cand-te-muti-impreuna/

gud nait miţipufilor :)))

2 comentarii:

  1. Of, da, şi uite că la momentul la care citesc e deja vineri, săptămâna a zburat!
    Miţipufii de noi, uite-ne păşind deja în weekend. Şi parcă văd că doar ce strănutăm o dată, că o să şi sune ceasornicul că s-a făcut luni dimineaţa.
    Dar mai bine "privesc cerul, şi sper, şi visez, şi zâmbesc".

    RăspundețiȘtergere
  2. @Teodora bine faci, dă drumul la distracţie, chef, nebunii că minten e luni.

    RăspundețiȘtergere